Statistici

Acum câteva zile, la ora de biologie, vorbeam despre probabilitatea ca teoria lui Darwin (aia cu evoluția) să fie adevărată. Profa spunea că „statisticienii susțin că orice are o probabilitate mai mică de 1 la 10^50 de a se întâmpla, nu are, real, nicio șansă.

Eu și alt coleg susțineam cu îndârjire că, dacă Universul nostru e de fapt un „Vers” (că nu am nicio idee cum să îi zic dacă nu mai e „uni”) printre un infinit de alte „Verse”, un infinit ar fi cam destul să folosim șansa aia indiferent de cât de mică era. Alt coleg – și profa – susțineau cu aceeași îndârjire ca și noi, ideea că sigur există un Dumnezeu care ne-a creat. Eu spuneam că „putem presupune că există mai multe universuri…”. Profa spunea „dar de ce să presupunem? Există Dumnezeu și cu asta basta.” „Dar de ce să cred eu această presupunere?”… și așa mai departe.

Oricum, nu asta e ideea. „Statisticienii susțin că…” mă enervează. Pot să se ducă naibii cu tot cu studiile lor cu tot. Nu mai încercați să demonstrați ceva bazându-vă pe statistici. Puteți spune că „uite, scrie aici negru pe alb că asta se întâmplă”? Dacă nu, lăsați-mi în pace convingerile. Că n-o să reușiți să schimbați nimic.

Uite, spre exemplu ieri a fost Eurovision. Danemarca și Norvegia în general își acordă puncte una celeilalte. Danemarca nici măcar un punctuleț nu a avut de la Norvegia. E adevărat, majoritatea țărilor au dat punctele cum se și presupunea că o să se întâmple, dar asta nu înseamnă că statistica a fost „adevărul absolut”. (Da, sunt conștientă că punctele vin din voturi).

Așa că mai lăsați statisticile în pace și nu mai încercați să convingeți oamenii că „se întâmplă cutărescu lucru întotdeauna” doar pentru că așa zis statisticile.

 

*not sorry for the long aberație.

Advertisements

Părerea mea pe mai multe subiecte

In my soul I’ll crash and burn

Altă problemă existențială a omenirii, și anume? Muzica.O părere general susținută este că maneliștii sunt proști. Bun, poate sunt, dar dacă asculți din joi în paște o manea nu înseamnă că ești tâmpit. Dacă asculți Justin Bieber cică ești „gay” și cică e de râs. În primul rând, nu vă mai bateți joc de homosexuali și bisexuali, dacă sunt diferiți nu înseamnă că e ceva rău, okay? Mi se pare o tâmpenie să te uiți cu ochi hliziți la un homosexual și să râzi de el.

În al doilea rând. Dacă ești creștin e dreptul tău să încerci să mă convingi (asta e cu hint-hint și nu pentru tine, Ioane) dar nu să îmi bagi pe gât credința ta. La fel cum tu poți să te duci la biserică fără să îți sară lumea în cap la fel pot și eu să nu merg. Eu una? Poți să mergi la biserică, să ții post, să faci rugăciuni, mă rog, că o să îți respect alegerea și nu o să îți zic nimic. La fel respectă și tu ce am ales eu. Dacă acum știi că nu cred, nu face nicio diferență față de atunci când nu știai deși eu tot atee eram. Sunt aceeași persoană. –zâmbește-

Apoi, nu judeca cartea după copertă, că poate să o aibă jumulită de tot dar înțelepte cuvinte să găsești în ea.

Cam atât aveam de spus. Ziceți-mi și mie ce credeți voi despre asta 🙂

Marea problemă „Ce fac de revelion?”

Să vedem ce post frumușel facem (de fapt, numai eu il scriu, dar cică facem sună mai bine). Aparent e popular să ai blog, nu ai blog zici că nu ești om. Bun, și ce pot scrie eu pe blog? Hai să începem cu marea problemă care întreabă ce facem de revelion.

Eu una mă bag în pat și mă uit la filme vreo douăzeci și patru de ore. Unii se duc, petrecere alea alea. Se îmbată, mănâncă până nu mai pot, eventual mai și vomită. Cică e spectacol, vine Voltaj pe-aici. Alții stau cu prietenii/iubiții/alte persoane apropiate la căldura casei. Tot n-am lămurit problema mea însă Indiferent dacă știu sau nu o idee despre ce vreau să fac, hotărâtă nu-s. Mi-am încropit eu o listă de filme cu ajutorul lui Ștefan, Vlad, internetul, mă rog mai multe, și mi-am umplut programul.

Tu acum ca un cititor de bloguri ce ești, la câte ai văzut, o să te întrebi ce p… ta cauți aici că încă nu am trecut la subiect.

Așa că o să pun pe fast-forward și o să zic că eu mi-am împărțit filmele jumi-juma între horror și altele. Ca să fiu sigură că nu adorm, că dacă mi se țipă-n nas poate stau trează. Poate.

Voi de revelion ce faceți? Idei ca să nu stau ca o cloșcă-n casă la filme aveți? 😀

P.S. mi-am aranjat orarul de filme astfel încât să trec în anul nou cu un film horror…
haha… probabil sunt puțin sărită. de pe fix.
văd eu ce fac.

EDIT LATER. până la urmă nu m-am mai uitat la filme, am stat să scriu, hehe